Brazilia își îngroapă Arhitectul. În memoria lui Oscar Niemeyer, următoarele șapte zile, vor fi zile de doliu. În Brazilia.
![](https://i0.wp.com/blog.posmotrel.life/wp-content/uploads/2019/03/brazil1.jpg?resize=760%2C581&ssl=1)
Chiar și Bombeiros îl petrec pe ultimul lui drum (n-am idee cine-s Bombeiros):
![](https://i0.wp.com/blog.posmotrel.life/wp-content/uploads/2019/03/brazil2.jpg?resize=760%2C507&ssl=1)
Arhitectul își făcea treaba cinstit. Niciun președinte de parlament brazilian nu l-a mituit să deseneze cluburi de noapte, farmacii și centre comerciale în subsolurile capodoperelor lui.
![](https://i0.wp.com/blog.posmotrel.life/wp-content/uploads/2019/03/brazil3.jpg?resize=760%2C479&ssl=1)
La 11 mii de kilometri de mormântul lui Niemeyer se află orașul Chișinău, capitala Republicii Moldova. Acolo există arhitecți. Ei au învățat la Facultatea de Arhitectură și Urbanism a Universității Tehnice din Moldova. De instruirea viitorilor arhitecți are grijă catedra „Arhitectură”. Șeful catedrei „Arhitectură” se numește Valeriu Lupașcu. Arhitect.
El a desenat niște case care să fie construite în centrul istoric al Chișinăului:null
![](https://i0.wp.com/blog.posmotrel.life/wp-content/uploads/2019/03/urozii2.jpg?resize=760%2C538&ssl=1)
Pizdețul începe în facultate.
***
Oleacă de timp în urmă, clădirea societății nuștiucum „Registru” s-a reparat, după ani de reparație. Reparația a reconfirmat locul din care cresc mâinile arhitecților moldoveni — CUR. Mâinile cresc din cur. Acești artiști îngroapă orașul în plastic argintiu și sticlă albastră. De unde se inspiră, n-am idee. Dar de ars în iad, o să ardă.
***
Sfârșitul Lumii de peste două săptămâni este unica șansă a Chișinăului de a fi frumos. Unica șansă a Chișinăului de a fi frumos, este de a nu fi.