Nu că s-ar întâmpla pentru prima dată. Dimpotrivă, asta se întâmplă suficient de des:

Și nu doar mie, și nu doar pe Facebook. Moldoveanul și liberatatea lui de a alege. Lui nu-i place să aleagă și de asta rămâne, de obicei, indignat de propria alegere. Eu n-am invitat pe nimeni în frenzi, n-am târât pe nimeni cu arcanul pe blogul ăsta și așa mai departe. Vrei — poftim-pojalusta, intră-mi în casă, dar nu-mi indica cum să-mi aranjez mobila. Nefumătorii vin benevol în localurile pentru fumători pentru ca ulterior să se arate indignați de faptul că se fumează acolo. Și hotărăsc să interzică fumatul pentru toată lumea, să le fie lor confortabil. Pudicii merg la spectacole deocheate sau filme șocante pentru creierașul lor, pentru ca mai apoi să depună efortul de a le interzice.

Cenzurați, bleaha-muha, interziceți, tăiați, închideți, simțiți-vă confortabil în cutiuța pe care v-ați construit-o cu atâta migală. Și nu mai intrați pe aici.

Acum jumătate de secol, era un popor care ardea cetățeni în crematorii, în numele confortului. Istoria universală este bucșită cu exemple de răstigniri, arderi, bombardări — toate în numele confortului.

Să stați cu curul pe scaun moale și cu roticele vă doresc, iar rata de refresh a monitorului să fie mai mare de 100 de Herți, să nu vă obosească ochișorii.

Pentu cei care își asumă responsabilitatea propriilor acțiuni — poftiți de intrați la festival. Restul — acasă, cu mutra-n „Evantai folcloric”.