Multi dintre voi şi-au iubit, măcar o dată în viaţă, Patria. Şi tot mulţi dintre voi şi-au pus întrebarea: de ce americanii, nemţii, japonezii şi un miliard de chinezi nu ştiu despre oamenii modeşti şi gospodari, cântece şi cernoziom.

Snails şi-a propus să realizeze cu ajutorul vostru şi prin intermediul camerei de luat vederi, clipul muzical în format video “Pasapoartele Albastre”. Acesta va relata, pe calea imaginilor, dârzenia, hărnicia şi aspiraţia spre absolut ale poporului nostru, apelând la ajutorul vostru. Urmează instrucţiunea video de pe această pagină şi expediază-ne înregistrarea.

.

.
Doru Ciocanu de la Canada ne-a bucurat deja:

.
Și la Milano se îmbulzește lumea:

.

Creierul moldoveanului pocnește ca poama în zdrobilkă:

Polițistul de la Centrul Comun de Vize, în stație:„Patru corobși albastre! Patru corobși albastre, recepție!”
De la celălalt capăt: „Fșșșș – și patru corobși albastre? Și patru corobși albastre, recepție!”

***
Fii în rând cu lumea. Dansează cu pasportina și trimite-ne filmul. Îți mulțumim anticipat și din suflet.

Pam-param-param-pam-pam!

A mai apărut un VIP magazin în chioșcuri. Ca de obicei, ultima pagină apare pe prima pagină a blogului nostru.

Vlada l-a citit înainte de a fi dat în tipar și a spus că mulți n-o să se vrubească și n-o să vadă paralela. Eu n-am să umblu cu explicatul anecdotei, lecturare plăcută.

***

Patrioții schizofrenici sunt bineveniți să toarne zoi în comentarii.

***

Update pentru lumea mioapă. Textul în format textual : P

Bună ziua. Mă cheamă Gigi.

Bună ziua. Mă cheamă Gigi. Sau Valy. Sau Lică. Nu contează. Sunt român. Român născut în Ucraina. Mai precis — în Bucovina; să zicem, în Novoselița, care-i Noua Suliță. Fiică-mea e de grădiniță, băiatul merge la școală. Eu am o afacere, o mică frizerie. Soții-mea este ucraineancă și e al naibii de frumoasă. Buneii mei au fost deportați în Siberia, de comuniști. Iată, pe scurt, datele problemei. Și încă ceva — se apropie alegerile parlamentare.

Viorel (Posmotrel) Mardare

Copiii

Eu mă bucur sincer că în țara asta copiii mei pot învăța în limba lor maternă — în română. La școală se vorbește românește, lecțiile se țin în română, iar profesorii sunt oameni de treabă. Ei povestesc copiilor mei despre relele săvârșite de comuniști și despre politica anti-românească a autorităților ucrainene. La intrarea în școală, alături de steagul Ucrainei, fâlfâie și cel al României. De primul sunet, în acest an, fiul meu a recitat din „Doina” lui Eminescu atât de frumos, că plângeau părinții, profesorii și elevii, laolaltă. Și chiar și paznicul Timofei Sevastianovici, a vărsat și el o lacrimă.

Se mai întâmplă uneori să descopere, Sevastianovici, svastici, desenate peste noapte, pe pereții școlii. Dar le acoperă în grabă cu vopsea albă, să nu le vadă elevii, venind dimineața la școală. Și tricolorului i-au dat foc, de vreo două ori. Dar astea-s detalii irelevante.

Frizeria

Afacerea îmi merge bine. E plin de clienți, întotdeauna. Ruși, români, ucraineni — toți vor să se tundă. Am fost nevoit, chiar, să mai angajez un frizer. Taras se descurcă de minune, măcar că e ucrainean. La lucru vorbesc mai mult românește, pentru că majoritatea tunșilor sunt români. Mă simt ca acasă. Pe firma de la intrare, lângă „Перукарня” scrie și „Frizerie”; slavă Domnului, legea îmi permite să dublez inscripția. Se mai întâmplă, ce-i drept, să găsesc inscripția transformată în „хуйzerie”, dar astea sunt detalii. Irelevante.

Panglica

An de an, pe 1 decembrie, leg de antena mașinii mele o panglică-tricolor. Eu îmi manifest în modul ăsta dragostea față de tot ce este românesc, față de strămoși, față de faptele lor eroice, și în genere — dragostea. Anul trecut, cineva mi-a rupt antena, cu tot cu panglică. Pe Internet, pe forumuri, am citit că lumea este revoltată de apariția panglicilor tricromatice. Ele le lezează sentimentele lor patriotice, iar cei cei ce le agață sunt niște porci și niște ocupanți și trebuiesc împușcați și spânzurați de panglicile astea. Anul acesta mi-au rupt și antena, și mi-au și zgârâiat pe mașină un mesaj despre cât sunt de fascist. „Ucraina — pământ ucrainean!” — scria la sfârșitul textului. Ei, dar asta sunt detalii irelevante.

Concertul

De sfintele sărbători de Paști, m-am gândit să mă fac sponsor al unui concert, în localitate. Din banii mei l-am adus, de la București, pe cântărețul Fuego. Am dat anunțuri la radio și la gazetă. Am lipit și afișe prin oraș. Dimineața m-a sunat soția și mi-a spus că pe fața lui Fuego este desenată svastică, în tot orașul. Iar înainte de concert, m-am trezit cu un miting în fața casei de cultură — ucrainenii cereau oprirea românizării forțate a teritoriului lor. Ei spuneau că nu mai pot răbda să stea atâta sub călcâi românesc și că influența Bucureștiului se face din ce în ce mai simțită, aici. Cineva a aruncat un pachet cu chefir în Fuego. Slavă Domnului, Fuego nu știe ce este chefirul. Dar astea-s detalii. Irelevante.

Alegerile

Vin alegerile. Și am o dilemă. Eu știu că nu e bine să-i votezi pe comuniști. În primul rând, pentru că mi-au deportat buneii. În al doilea — pentru că nu cred că dictatura proletariatului este ordinea pe care mi-o doresc. În același timp, partidele progresiste îmi promit că vor închide școala în care copiii mei învață pe românește. Că vor instala un monument în centrul orașului, pe care va scrie că românii sunt cotropitori fasciști. Că nu voi mai avea dreptul de a scrie „Frizerie” la intrarea în Перукарня mea. Pentru că ei sunt majoritate și au dreptul de a decide. În spoturile lor electorale arată cum armata română împușcă cetățeni ucraineni.

Comuniștii sunt unicii care promit a-mi apăra drepturile, și valorile, și tradițiile, de minoritar. Dar. În primul rând, ei mi-au deportat buneii. Și în al doilea — nu cred că dictatura proletariatului este ordinea pe care mi-o doresc.

Eu cred că știu de ce câștigă atât de des alegerile, comuniștii, pe pământul românesc Republica Moldova.

Tare multă lume pelistă, crescută și educată în mediul rural, insistă că „cocioabele” din centrul orașului trebuiesc distruse. Ei vor oraș „modern” (eu mă tem de închipuirea lor despre „modern”).

Iată un videoclip:

El este filmat în Kiev. Nu s-au târâit până în Cernăuți. L-au filmat într-un cartier nou-nouț din Kiev. Primăria i-a obligat pe alde proprietarii de pământ din zona asta centrală a Kievului (strada îi paralelă cu Andreevskii Spusk) să construiască exclusiv în stil vechi. Și să paveze străzile. Acum, Kievul are un fel de Pragă, în centru.

*
Ai noștri insistă asupra demolărilor de „cocioabe” și ne înfrumusețează orașul cu compoziții din astea:

Eu nu vreau să cred că asta este alternativa lor pentru „cocioabele” distruse.

Apropo, pentru lumea cu imboldul curiozității activ, niște detalii despre pozele de mai sus. Cât de nobilă nu i-ar fi intenția, specula nu poate fi iertată, sub nicio formă.

Iată un document:

Iată și niște semnături:

Acolo semnează Nistor Grozavu, Vlad Modârcă, Valeriu Didencu, Nina Șubernețcaia și Gheorghii Furtună. Faptul că după asta s-au răzgândit nu ne mai interesează, punct.

***

Deci totul a avut loc ciki-puki. Primăria nu are nicio scuză. Eu sper că „Leopress” a încheiat un contract cu Regia „Autosalubritate” privind evacuarea gunoiului de construcție.

***

Mîine, 27.06.11, luni, la 9:00, în faţa hotelului Leogrand, „Poştaşii Chişinăului” şi „Oraşul meu drag” organizează un protest prin care nu vor obține nimic, în dorința de a opri transformarea orașului nostru în gunoi de construcție.

Huinea alegerile voastre.

Iată în Chișinău trăiește Marat. Îl doare în cot de deportări, de Onisifor Ghibu și de Clopotul Dăinuirii, inclusiv de dangătul acestuia. El își deschide o afacere, un salon de mariaj, într-o clădire veche de pe strada Armenească:

El mă face nebun cu arătătorul la tâmplă, când îl întreb de va păstra, ori ba, firmele vechi de pe frontispiciul clădirii. Spune că a vânat prea mult această clădire ca să-i dărâme ce are mai frumos în ea. Și se pune pe povestit istoria casei.

În perioada interbelică aici a fost primul salon auto din Moldova, „Ford”. Pe firma din mijloc, mai poate fi deslușit, încă, logotipul american:

Marat este maladeț.

*

Chirtoacă, din păcate, este prea de la Colonița pentru a înțelege că lumea nu l-a votat pentru că este un profesionist, un bun gospodar, un manager de excepție. Ci pentru că era Dodon contracandidat. Problema cea mare a lui Chirtoacă este că el chiar crede că este  un profesionist, un bun gospodar, un manager de excepție. Asta se cheamă autoamăgire.

Chirtoacă este un șantajist. El a făcut tot posibilul ca în cursa electorală să rămână EL împotriva COMUNISTULUI. Astfel șantajându-ne pe noi, alegătorii care din principiu nu votează comuniști. Un șantajist și un speculant, pentru că de la atâta speculă în jurul temei deportărilor, se înfiorau siberienii, ghicind ce tot vibrează sub pământ.

În același timp, aduce în Consiliu, pe listele PL, tipi proaspăt ieșiți din PCRM, fără gram de rușine. Mai mult, aduce în Consiliu oameni direct interesați ca reformele, în oraș, să nu se întâmple. Directorului Pieței Centrale nu îi este interesant să mute piața din centru. Directorului Rutaprimului nu îi este interesant să reformeze transportul public (cu cât mai pline microbuzele, cu atât mai multă bașlă curge, yo!), directorului Cebacot nu îi e po-prikolu să scoată butculițele de țigări din străzi, pentru că-s ale lui. Și tot așa mai departe. Un consiliu plin de gospodari peliști cu fețe nevinovate și cu IDEALUL, bleadi, în inimă. Români ai Basarabiei, bleadi, moldave.

*

Clădirea de pe Pârcălab colț cu Varlaam a fost distrusă la a treia zi după alegeri. Iată ce text formulează pațanii: Primăria Chişinău și-a exprimat regretul privind lipsa acţiunilor de rigoare din partea organelor competente și în legătură cu acţiunile ilegale ale agentului economic, proprietar al imobilului respectiv, care au condus la distrugerea unui monument de arhitectură de importanţă naţională. (sursa)

Primăria așteaptă acțiuni din partea organelor competente : ) Domnul Primar s-a autoproclamat ORGAN INCOMPETENT. Amin.

*

Intuind ulterioare întrebări: da, eu cred că Dodon este mai potent.

Sânge-n coaie vă doresc, stimați compatrioți. Pentru că eu nu l-am avut, votând „democrația”.

Кишиневцы, все силы на восстановление города! (Apel pe peretele unei case de pe str. Kogălniceanu, 1945)

Pentru că se comentează și se ațâță spirite în diferite colțuri ale Internetului moldav, hai să dăm niște explicații la cele scrise anterior, despre capitală.

1. Blogul nu este o instituție de presă. Asta înseamnă că dreptul la replică rămâne la discreția posesorului de blog. Să admitem că Primăria ar avea ceva de spus, la cele scrise anterior. Este omenește să le dai voie să se exprime.

2. Multă lume este indignată că bloggerii sunt niște balaboli, că bat capul în dodii și nu întreprind acțiuni concrete. Corect. Așa și trebuie să fie — ei trebuie să bată capul. Zi de zi. Despre chestii pe care presa le abordează superficial. Cu cât mai des vor aminti bloggerii celor din susul puterii că pășesc strâmb, cu cât mai dure vor fi criticile — cu atât mai multă grijă vor avea alde conducătorii pe viitor, când vor lua o decizie sau alta. Omenește vorbind — criticând dur acțiunile unui politician, ultimul, dacă-i om sănătos la minte, se va simți supărat, rușinat, enervat, măgulit, în dependență de situație. Dar, cu siguranță, va fi mult mai precaut pe viitor. Și asta-i spre binele cetățeanului.

3. Presa noastră anume de asta nu are influența necesară — pentru că nu este consecventă.

Cretinul care a strivit un pieton la o intersecție, trebuie arătat în televizor zi de zi. Zi de zi. Până e băgat la pușcărie. Așa încât toate neamurile acestuia să se ascundă în pământ de rușine; toți șoferii să știe că planează pericolul închisorii asupra lor, atâta timp cât sunt iresponsabili la volan. Zi de zi.

Ce-a fost cu handicapații care împușcau în picioarele pietonilor din puști pneumatice? Fac pușcărie? Ori ba? Unde-s? Televiziunile, care-s multe, nici măcar nu ni-i au arătat la față. Țara trebuie să cunoască fețele acestor dobitoace. Iar dobitoacele latente să știe că o dată și o dată vor fi prinse de poliție. Zi de zi. Așa trebuie să atace presa. PENTRU CA DATA VIITOARE NICIUN FEL DE BUSINESSMAN, CÂT DE INFLUENT, SĂ NU AIBĂ CURAJUL SĂ DEMOLEZE O CLĂDIRE, ȘTIIND CĂ VA FI DISTRUS DE PRESĂ. Presa trebuie să fie agresivă și să șantajeze. Cine-s ăștia care au demolat clădirea de pe Varlaam? Cum îi cheamă? Cum arată? Au nasul strâmb? Sau poate antecedente penale? Nicio televiziune n-a filmat demolarea respectivă. De rușinea găinilor este JurnalTV, sub nasul cărora s-a produs respectivul act de vandalism urban.

4. Despre demolarea de alaltăieri.Aici poate fi citit comunicatul Primăriei.

Primăria, carevasăzică a interzis demolarea acesteia însă oamenii răi au venit, totuși cu excavatorul și au dat un căuș fix în monument. Primăria nu poartă nicio vină. Doar că eu sunt un cetățean superficial. Eu știu una — dacă se dărâmă o casă, răspunde Primăria de asta. Iar dacă respectivii insistă — vino, cel puțin, la fața locului și fă fum în fața camerelor (asta-i situație ideală, că în afară de telefonul cuiva de la curaj.net nu era nicio cameră prin preajmă). Oricum, cetățenii vor să vadă că băieții din primărie lucrează și se implică.

În comunicat se spune: Primăria Chişinău a sesizat Procuratura municipiului Chişinău, Comisariatul General de Poliţie al municipiului Chişinău şi Inspecţia de Stat în Construcţie privind demolarea neautorizată a imobilului din str. Vlaicu Pârcălab, monument de arhitectură de importanţă naţională, însă proprietarii imobilului continuă executarea lucrărilor de demolare. Însă proprietarii imobilului continuă executarea lucrărilor de demolare! Ce sunt ei, supermeni? Oameni invizibili? Divinități? Verișori de-a lui Putin?

Ieșiți, domnule Primar general, în fața oamenilor și arătați-le lista proprietarilor. Cum îi cheamă și din ce sat sunt. Zacitaite vesi spisok. Pentru că ulterior, jurnaliștii, măcar că-s leneși, poate s-or interesa de acești proprietari neascultători. Și poate le-om vedea și noi fețele.

Și mai e ceva de făcut domnule Primar general — de depistat toată lumea care a avut treabă cu „comasarea” adreselor celor două clădiri și de făcut publică lista. Să-i știm pe nume, să-i vedem la față.

5. Despre vot.

De-ar fi alegeri mâine, fix așa aș vota. Măcar că știu că este școlit și inteligent Chirtoacă, nu îmi place ca Primar; și totuna aș vota cum am votat. Pentru că, știți voi, principii și valori. Și o să mă scuipe tata dacă m-a prinde vreodată votând comuniști.

Iar despre Primărie voi scrie și în continuare cu fix atâta indignare. Nici nu știi, poate, într-o dimineață, oamenii de acolo s-or enerva așa de tare, încât or începe a reforma nemilos orașul. NEMILOS. Pentru că butcele, anexele, și mutrele corupte din Primărie trebuiesc măturate cu buldozerul. Noaptea. Nemilos.

***

Mai jos, membrii zâmbăreți ai redacției blogului nostru, reproduc comunicatul de presă al Primăriei:

**************************************************************************************************Demolarea monumentului de arhitectură de importanţă naţională din str. Vlaicu Pârcălab, 71

Bună ziua, mă numesc Viorel Mardare și sunt regizorul spotului „E dimineață, din nou, în Moldova”. Ăsta, cu alte cuvinte:

Ca să nu lungim vorba, priviți și spotul de mai jos:

Era dimineața, din nou, azi, și iată cum am fost trezit: am fost sunat și întrebat, „Ai văzut??? UNIMEDIA a publicat spotul lui Reagan???” — „Ei, și???” — „Și l-au publicat și pe cel al lui Filat!!!” — „Păi, e zaebisi dar!” — „Și au scris că-i plagiat!” — „Ei ce, s-o futut la cap?”

Cred că s-o. UNIMEDIA, știți voi, site-ul care fură știri de la jurnaliștii muncitori, scrie că spotul PLDM este plagiat după cel al lui Reagan. Primul lucru care mi-a venit în minte, este că alde rebeata din UNIMEDIA nu au umblat la lecții, la facultate. Pentru că spotul ăsta îl știe fiecare student de la jurnalistică. Pe urmă mi-am amintit că ei n-au treabă cu jurnalistica. Dar s-o luăm pe rând.